Astăzi mi-am amintit cu nostalgie de trecut . Fiecare greşeală , fiecare gest , fiecare trăire mi-a apărut în minte şi mi-a înceţoşat gândurile. Am o singură dorinţă , dar sunt conştientă că nu se poate împlini.
Pentru o zi , mi-ar plăcea să dau timpul înapoi. Să fiu iar acel copil
inocent ,care vede pentru prima dată lumina şi să o iau de la început. Ştiu că e imposibil ,dar îmi place să visez. A devenit un
obicei pentru mine . E ca un drog şi nu pot renunţa la el. E singurul lucru care mă mai ţine în viaţă.
Uneori stau şi privesc cerul presărat cu stele , sperând ca cineva să îmi audă chemarea , dar e în zadar. Stau şi aştept , dar nimeni nu-mi răspunde în noapte . Străzile pustii mă înconjuară şi mă simt pierdută ca într’un labirint fără ieşire.
Astăzi , mai mult ca niciodată , am realizat că sufletul meu e plin de regrete. Când cauţi plăcerea , aminteşte-ţi că aceasta e însoţită de regrete şi suferinţă. În fundul cupei plăcerilor găseşti oboseală şi supărare , iar baza supărării e formată din voluptăţile plăcerii.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu