Timpul trece, gandurile, amintirile raman....

Nu am mai postat de ceva timp....imi pare rau .... 

V-ati confruntat si voi vreodata cu problema timpului?Adica la ce ma refer.... sa nu aveti timp de ceva anume sau cineva drag voua dispare dintr-un motiv sau altul si regretati ca nu ati avut destul timp sa stati cu acel cineva...iar singura voastra alinare ar fi o poza, o amintire sau orice altceva ce v-ar putea amintii de acel cineva.Stand asa si gandindu-ma in timp ce scriu aceste randuri realizez cat e de greu cand pierzi pe acel sau acea cineva(conteaza cat de mult ai tinut la acea persoana) si regreti ca nu ai putut sa ii spui ceva sau sa il opresti din a pleca si sa ii spui " nu te duce...imi va fi dor de tine daca pleci...."sau "nu pleca....imi lipsesti deja".Atunci cand ai pierdut ceva cat ar fi el de mic( o vietate) cam intri in depresie....asculti melodii triste te gandesti "ce ar fi fost daca...." , sau iti amintesti de diferitele obiceiuri care le aveati impreuna iar acum ai ramas doar TU singur fara el/ea...incepi sa rasfoiest pozele pentru ati aduce aminte de ceea ce a fost odata...atunci iti mai curge cate o lacrima ratacita si incepi sa plangi.

Oare dece suntem asa? Dece unii din noi nu stim sa pretuim ceea ce avem? Oare dece a hotarat acea persoana sa plece fara un anumit motiv? Oare?

Avem multe intrebari la care noi nu gasim nici un raspuns pentru ca asa este firea noastra sau mai bine zis rasa aceasta umana...Cati din voi ati gasi raspunsuri la aceste intrebari? Nu cred ca ati fi multi si daca le aveti as vrea sa le pot citii si eu (puteti sa imi lasati comentarii cu raspusurile voastre).

Iar dupa ce a plecat te mai gandesti "se mai intoarce oare?". In majoritatea cazurilor raspunsul este clar " NU se mai intoarce"...

Daca numai da nici un semn de viata s-a intamplat ceva? sunt intrebari poate care ne framanta pe noi dar doar acea persoana caruia ii ducem dorul ne va putea raspunde la unele intrebari....

P.S. Nu vreau sa par o nebuna sau o depresiva dar si eu m-am confruntat cu un asemena caz si inca nu pot sa imi revin.....grele aceste momente de asteptare si de speranta....sa nu stii nimic ce s-a intamplat...

A voastra Zuzu