Teama de a iubi

Nu credeam vreodată că voi ajunge aici şi totuşi uite-mă : împachetez tot şi mă pregătesc de plecare. Bag mâna în buzunar şi îmi simt inima. Am luat-o înapoi; nu-ţi mai aparţine. O strâng cu putere, cuprinsă de teama de a nu o pierde iar.
Am fost atât de însetată de tine, încât în încercarea mea de a domoli acest sentiment, am pierdut controlul; m-am pierdut pe mine. Vreau să pot zâmbi din nou, fără să îmi fie teamă. Vreau să trăiesc fiecare clipă cu intensitate, ca şi cum ar fi ultima. Nu vreau să mai fiu dependentă de tine. Doare enorm când centrul universului tău pur şi simplu se destramă, iar tu poţi doar să priveşti neajutorat,simţindu-te inutil.
Îmi pare rău pentru că fug de şansa mea de a fi fericită, dar cred că e prea mult pentru mine. Sper să mă poţi ierta, dar renunţ. Închid uşa în urma mea şi plec, ştergându-mi lacrimile amare de pe obraz.